Tabletele de argila din Orientul Mijlociu datand din zorii civilizatie contin prima marturie scrisa despre vietile si realizarile oamenilor

Scrierea cuneiforma pe tablita de argila.

Timp de secole, nu au existat inscrisuri.Toate activitatile comunitare:piete, fortificatii, constructia canalelor puteau fii organizate prin viu grai, cu ajutorul traditiei si memoriei.Dar pe masura ce orasele deveneau mai complexe preotii, conducatorii si negustorii aveau nevoie de documente scrise.Prin anul 3000 i.Ch. sumerienii tineau registre de socoteli constand in cifre, date si imagini de obiecte, desenate pe tableta de argila.
Cam in acelasi timp, o forma primitiva de inscriere a aparut la 1600 km departare in Egipt si Mesopotamia, ceea ce poate insemna ca egiptenii au preluat ideea scrisului de la sumerieni.
















Prima hartie. Un scrib egipean pe nume Kay sta asezat scriind pe un sul de papirus. Cu papirus la dispozitie scrierea a putut trece de la scrijelirile in piatra la hieroglifele curgatoare facute cu toc si cerneala.


Dupa 3000 i.Ch. tabletele sumeriene au fost inlocuite cu placile de argila, tinute ca un bloc de desen pe antebrat. Un conducator nu mai putea mentine un contact direct cu supusii. Inscrisurile primeau intrebuintarii mult mai complexe.
Picturile de pe tabletele de argila incepeau sa se schimbe.Desenatul pe argila uda este anevoios , astfel ca scribii au inceput sa foloseasca tocuri din trestie taiata oblic. Sistemul functiona destul de bine pentru listele de marfuri si actele de vanzare din cadrul unor comunitati mici. Pentru documente mai pretentioase : instructiuni la distanta pentru oficiali, tratate, descrieri de evenimente, cuneiformele vechi aveau limita. Atat in Mesopotamia cat si in Egipt s-a dezvoltat atunci un nou tip de scriere, in care semnele nu reprezentau o imagine, ci sunetul cuvantului.
De la semn la cuvant.
Inscriptiile religioase din mormantul lui Ramses VI cuprind cateva simboluri comune in scrierea hierogrifica egipteana. Scarabeul poate reprezenta un real -kheper . Dar valoarea sa sonora poate fi folosita prin alaturarea cu alte simboluri, formand cuvinte noi.
De la semn la nume.
Cateva din cele 700 de hieroglife sau "semne sacre" egiptene infatiseaza cele doua nume ale faraonului Homerheb. Ele incep cu zeul soim Horus, continua cu simboluri, iar deasupra semnele spun "Iubit de Amon" regele zeilor.


Scrierea cuneiforma a durat mult. Poporul din Elam, din Iranul de astazi, si-a inlocuit cu ea propria scriere. Pe la 1500 i.Ch. ea ajunsese in Turcia, unde hititii si hurianii si-au insusit-o.

La peste 1000 de ani dupa nasterea scrisului in Mesopotamia si Egipt, o alta scriere a fost inventata departe, dincolo de Muntii Himalaya, pe valea Fluviului Galben din China. Primul inscris chinezesc descoperit dateaza de la 1600 i.Ch. iar pe parcursul a 1700 de ani aceste simbolurii timpurii au evoluat, cu prea putine influente, catre caracterele de azi, fapt ce face din scrierea chineza cea mai veche scriere folosita astazi cu un stramos direct atestat.

Importante evenimente care au schimbat lumea.

Inainte ca istoria sa inceapa.
Cand gheata s-a retras,vanatorii si culegatorii si-au dezvoltat noi aptitudini, ce vesteau zorii civilizatiei.
Inceputurile istoriei se situeaza in negura timpului,pe cand apareau cele mai vechi inscrisuri acum mai bine de 5000 de ani. Insa timpul scurs de la scrierea acelor texte nu inseamna decat o clipa in comparatie cu imensa durata a preistorie care se naste o data cu primii membrii ai speciei noastre homo habilis acestia traind in estul Africii acum mai bine de 2,5 mil de ani.
Traind la inceput din vanat si cules hominizii aveau abilitati care in mii de ani s-au rafinat.
cu aproximativ un milion de anii in urma , membrii speciei cu creierul mai dezvolata Homo erectus invatasera sa stapaneasca focul si isi facuse imbracaminte si adaposturi rudimentare.
Acest lucru le-a permis sa migreze dincolo de Africa colonizand regiuni mai reci. Abia cu 100 000 de ani in urma a aparut specia noastra Homo sapiens, avand capacitatea sa gandeasca si sa vorbeasca , reusind in urma cu 10 000 de ani sa colonizeze intreaga lume.
Succesul primilor oameni este remarcabil cu cat a avut loc in Era Glaciara.


De la cultivatori la meseriasi
Dezvolatrea satelor si oraselor au facut ca oamenii sa nu mai migreze asa cum o facusera stramosii lor. Asa a devenit posibila producerea unor obiecte noi si voluminoase , inclusiv din ceramica netransportabile pe distante lungi. In acelasi timp prelucrarea materialelor ca piatra si osul a devenit mult mai complexa.



Dincolo de mormant.
O caracteristica umana veche este refuzatul de a admite ca moartea inseamna sfarsitul.
Chiar si omul de Neanderthal o ramura a lui Homo sapiens disparuta acum 35 000 de ani avea rirualuri de inmormantare, intr-un mormant s-au gasit chiari si flori.
In unele comunitati timpurii de cultivatori din Orientul Mijlociu oasele mortilor erau lasate sa fie curatate de vulturi ,inainte de a fii ingropate in casa.In Egiptul predinastic,exista obiceiul de a ingropa cadavrele in desert, unde nisipul impiedica degradarea si conserva pielea si parul.Acest lucru poate sa le fi sugerat egipteniilor de mai tarziu practica mumificarii.
















mumia lui Ramesses II